Depărtare

 Acum nu ești aici să-ți mai surprind surâsul,
 Sau să privim în taină, îmbrățișați, apusul;
 Ți-am zis să pleci, și-n clipa următoare
 Te-ai depărtat subit, ai dispărut în zare;
 Mi-ai aruncat privirea de pe urmă,
 Și-am ajuns distanți să ne zâmbim în glumă,
 Gândindu-ne că poate-a fost destinul,
 Nimic mai fals, e doar incertul, nu divinul.
 Și dacă ne-am reîntâlni noi, cei din urmă,
 Ne-am privi cu pasiune, iubire, sau cu ură?
 Indiferența doare cel mai tare;

 Eu te privesc acum, la fel, din depărtare.

D.P.

Reclame

Publicat de

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s