Am fost un idealist.
Ai fost Paradisul și Iadul.
Ai fost un vis realist.
Am fost al iubirii emul.
Am fost un idealist.
Ai fost pardisul și iadul.
Am fost un idealist.
Ai fost Paradisul și Iadul.
Ai fost un vis realist.
Am fost al iubirii emul.
Am fost un idealist.
Ai fost pardisul și iadul.
Iar lacrima îmi sfâșie aripa.
Că iar ne ploconim la vreo mangafă.
Actorii și-au pierdut ieri recuzita.
Un singur om, o singură pavăză.
Cortegiile în noapte le petrec.
La fel cum se mai scurse înc-o zi.
Tot ce-a fost rău, indiferent ori bun.
De mâine voi veți spune „a privit”.
Tânjesc către un strop de libertate.
Mă pierd în nopțile ce vor veni.
D.P.
Divizată la doi.
Ce se va sfârși.
De tine îndrăgostit.
Adevăr și minciună.
De cuvinte efemere.
Ce luce când cazi.
Căci voi ați fost urmașii grei.
Și un biet bou din jug ați dezrobit.
Ce dăinuie-n final nu este mâzga.
Chiar de noi n-om mai fi de mâine aici.
Și ați născut sublima artă în noapte.
Sunt doar un alt bolnav de abulie.
Ibovnică supremă mi-este marea.
Ce știm că știm de dulcele pelin.
Refuz, arhetipal, să-`mbătrânesc.
Cât o mai fi și asta de cuviință.
D.P.
Poate vom transcende ce-am gândit.
Nu contează cât vom suferi.
Ca să învățăm tot ce-i corect.
Versuri în colecția de antume.
Când, în fine, ne găsim chemarea.
Cât în zbor dați raită pe aripă.
La mulți ani, români și România!
Precum o împlinită rugăciune.
D.P.