Astăzi zăresc aceeași stâncă,
Lovită de același val,
Pe cer răsar aceleași stele,
Nisipul e la fel spre mal.
Aceleași gânduri se perindă
Prin mintea mea ce ca atunci
Spre tine zboară-ntr-o aripă;
Și totuși știu că n-ai s-ajungi.
Aceleași vise spulberate
Tot rătăcesc spre infinit,
Când alte taine trec uitate,
Dau împrejur necontenit.
Aceeași Lună stă placidă
Deasupra unui cerc banal,
Aceiași nori ce ne veghează,
Se-aștern precum același șal.
Aceleași degete scriu astăzi
Alte cuvinte, noi povești,
Cu aceleași litere ce deunăzi
Se întrebau pe unde ești.
Același eu, nu sunt același,
Totu-i la fel, dar e schimbat,
Căci deși toate sunt aceleași,
Ceva-ceva s-a disipat.
Căci deși toate sunt aceleași,
Tu nu mai ești. Și e păcat.
D.P.
Dinu Popescu 
Publicat de