Aceea, Ea

„Eu vreau să fiu Aceea”,
Așa îmi zise ea,
„Aceea, și nu alta,
Vreau să fiu acea Ea.

Să-ți amintești de mine
În orișicare noapte,
De nu voi fi cu tine,
Să-mi simți dulcile șoapte.

Etern întipărită-n minte
Vocea-mi să-ți rămână,
Cele două cuvinte
Etern să ți le spună.

Și de vei vrea să fugi
Până-ți simți pieirea,
Oriunde te-ai ascunde,
Să-mi vezi mereu privirea.

Pe-alei când vei umbla,
Un gând să ai în minte,
Să simți cum mâna mea
De mână te cuprinde.

Când pleoapele le-nchizi
În somnul cel de moarte,
Să ai în amintiri
Aceleași blânde șoapte.”

Așa a zis, e adevărat,
Adânc m-a tulburat;
N-a fost nici prima, nici a doua,
Dar doar ea a contat.

Și n-am crezut la început,
Dar ea a fost vitează.
Acum am înțeles:
Doar ultima contează.

D.P.