Eternitate

 Eternitate, oare te voi zări cândva,
 Va fi pentru un ceas, dar cât îmi va părea?
 Îți voi desluși chipul și zâmbetul senin,

 Vom mai sorbi o gură din cupa cu pelin…

 Și când la ceas de seară în ochi ne vom privi,
 Mireasma-ți amăruie mă va năpădi.
 Și îți voi râde-n față când te vei apropia

 Sub clar de Lună plină, și nu mă va durea.

 O stâncă las în urmă, izbită etern de-un val;

 Adio, dar mă întorc cu valul iar la mal.

 Priviți-mă, voi fi aici, voi fi departe,
 Vom fi împreună atunci, Eternitate.
 D.P.
Reclame

Publicat de

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s